duminică, 28 mai 2017

După ploile din Mai, 2017

Ialomița îi furioasă


Brînză și istorie

The history of Vacherin Mont d’Or cheese
15th August 2014
vacherin-mont-or-caves-photoStraddling the high pastures of the Swiss / French Border is the mountainous peak of Mont d’Or (1461m), from where a very famous cheese takes its name: Vacherin Mont d’Or (also called Vacherin du Haut-Doubs in France).  Perhaps one of the most famous French and Swiss Cheeses, Mont d’ Or has become a classic staple of any cheese-lovers Winter arsenal.

The origins of Mont d’ Or is hard to trace.  But as early as the 13th century are records that cheeses were being made in this Haut Doubs and Vaud regions that were encircled in wood.  At this time Monks were responsible for developing cheesemaking in many areas, and although there is no doubt that cheese was being made in The Alps before then – the monks were at the forefront of pioneering dairy farming and cheesemaking as we know it today.  Clearing high pastures in the Alps, the monks created great swathes of land for high grazing in the Summer to produce rich milk.

With this rich Alpine milk the majority of cheeses were produced in Spring and Summer, as after the Spring calving, kidding and lambing, the animals go out on the most abundant and plush pasture and produce the best (and most milk): hence cheese was made as a way of preserving this milk for the leaner months.

But Mont d’ Or isn’t even made in the Summer, with it’s production being focused around Autumn and Winter starting at the very earliest on August 15th.

So why is Vacherin Mont d’Or a seasonal Winter cheese?  Strapping vachrin mont or spruce bark photo

Well, throughout the Spring and Summer cheeses were being made in these high Alps in the Franche-Comte (the Doubs is a department in the Franche-Comte region).  Using the fine pastures and the plentiful milk, the small farmers decided to pool their milk and create local co-operatives or fruitières.  Here, using the milk of many farms they could make a large cheese that could then be aged to last them though the Winter: and so Gruyère and Comté was created.

But as Summer ended the roads to the fruitière where the cheese was being made would often become inaccessible with snow.  Couple this with colder weather (Gruyere and Comte is made from heating the curd up to a high temperature), and the fact the cows are reaching the end of their lactation and coming off the rich mountain pastures down into the valley.  This would mean their milk becomes richer in fat and there is less of it to go around, this type of milk is better to make a smaller, softer cheese.*

Hence each farm would make a small cheese, in colder conditions that is quite rich and soft – perfect for their fatty milk.  In fact, so rich and soft it would often have to be strapped up to stop it collapsing.  They decided to do this with a product they could find locally all over the Alps – spruce bark, which imparts a resinous flavour to the cheese.

Affineur vacherin mont or cheeseAfter being strapped up the cheese is lightly-washed to encourage it to ripen (for 15 days).  It helps that the Franche-Comte is also known for it’s salt mines, this salty washing solution helped create the dappled orange, and white fluffy rind (you can eat this rind – it’s edible!).  After washing, Vacherin is squeezed into it’s characteristic spruce box, then aged – for a minimum of 21 days in total.  But at The Courtyard Dairy we like Mont d’Or so it oozes a little, and becomes richer softer and fuller flavoured – we won’t sell it before 6 weeks old.

Vacherin Mont D’Or is made this traditional way as it has been for many centuries (it was even recorded in letters to Parmentier in 1799).  That is why it is nice that the seasonality remains, and as per the AOC is can only be made in the department of Doubs (in France) and the Vaud (in Switzerland) at altitudes of 700m+.

The French version of the Vacherin Mont d’Or cheese is also still made using exclusively unpasteurised milk (Swiss is pasteurised) from traditional breeds of cows (Montbéliarde ou French Simmental).  In 2009, 11 makers remained in France, of which Sancey Richard (Fromagerie du Mont D’Or) are perhaps the finest.  (Read about Andy’s visit to Sancey Richard here, and how they make their cheese).

If you do get your hands on a Vacherin Mont d’ Or this winter be sure to savour it in all it’s glory, and, if you can – remember Britain’s eminent cheesemonger of the past, Patrick Rance’s advice on how to get the most out of eating your Vacherin:

‘if you are not in stuffy company: lick the bark after each mouthful of cheese, and do not waste what is left; put it on the fire to die in a scent of glory’….

Buy Vacherin Mont d’ Or online here.Ageing vacherin mont d or picture

* For various technical reasons hard aged cheeses are better made from milk not too rich in fat as it holds to much moisture in the curd (Parmesan, Gruyere and Comte are all made from partially skimmed milk, naturally skimming it by letting the cream settle to the top then taking it off).

Find out more fascinating facts about cheese – simply sign up to The Courtyard Dairy monthly newsletter for regular  exciting offers and interesting info. from the cheese-world.  Sign up here.


sâmbătă, 27 mai 2017

România viitorului


Miracolul românesc fără precedent. Comuna cu 3.200 de oameni în care o casă se vinde cu cel puţin 30.000 de euro









Comuna Ciugud se află la aproximativ zece kilometri de Alba Iulia, distanţă care poate fi parcursă în cel mult 15 minute cu maşina sau o jumătate de oră cu mijloacele de transport în comun. Localitatea este amplasată chiar pe stânga Văii Mureşului, în Podişul Secaşelor, şi are şase sate: Drâmbar, Hăpria, Limba, Şeuşa, Teleac şi Ciugud.

 

Imediat ce ajungi în Ciugud întâlneşti o realitate parcă desprinsă dintr-un sat din străinătate deoarece străzile sunt asfaltate, trotuarele îngrijite, spaţiul verde şi copacii tăiaţi. Dacă nu ai auzi din când în când câte un „Ziua bună“ sau „No, bine te-am găsit vecine“ ai tinde să crezi că nu eşti în România. Ordinea nemţească se vede atât pe străzile şi străduţele comunei, dar şi în curţile oamenilor, în modul în care îşi îngrijesc casele fiind parcă într-o întrecere continuă pentru a demonstra care este mai gospodar. Grija pentru frumos se întâlneşte peste tot, pornind de la iarba tunsă din faţa caselor, până la curăţenia de pe străzi. 

 

Recordurile de la Ciugud

Ciugudul deţine câteva recorduri greu de egalat fiind prima localitate din ţară cu drumuri agricole asfaltate, cu piste de biciclete în mediul rural, cu internet wireless în spaţiile publice şi iluminat public asigurat cu ajutorul eolienelor. Este, probabil, singura sau printre puţinele localităţi rurale din ţară unde, într-un parc din zona centrală se poate citi pe un panou „internet wireless gratuit“. Tot aici, în imediata apropiere se află o staţie de autobuz delimitată de restul şoselei pentru siguranţa călătorilor, proiect ce va fi replicat în toate satele comunei. 

 

La Ciugud s-au asfaltat primele drumuri agricole din România

 

Unul dintre primele proiecte majore care au influenţat pozitiv viaţa locuitorilor a fost asfaltarea a 30 de kilometri de drum agricol între Ciugud, Daia Română şi Berghin. Proiectul a fost finalizat în 2011 şi a devenit cunoscut sub denumirea de „Mini-Transalpina de Ciugud“, datorită frumuseţii zonei străbătute de şosea. Prin acest proiect s-a asigurat accesul mult mai facil al oamenilor la terenurile agricole şi s-a redus foarte mult timpul de călătorie dintre cele trei comune. Banii au fost obţinuţi de la Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Rurală, iar proiectul a avut o valoare totală de 2,5 milioane de de euro. O altă premieră pusă în practică este pista de biciclete, Ciugudul devenind astfel prima comună din România cu o astfel de realizare. Valoarea contractului a fost de jumătate de milion de lei, bani asiguraţi de la bugetul local. Pista de biciclete se întinde, deocamdată, pe o lungime de 2 kilometri, este trasată clar, cromatic şi fizic, fiind delimitată de spaţiul carosabil.

 

Impozite plătite online

Locuitorii din Ciugud sunt tot primii din România care şi-au putut plăti impozitele şi taxele locale pe internet. De asemenea, pot să solicite eliberarea unui document tot cu ajutorul internetului. Proiectul a fost derulat tot din fonduri europene prin intermediul Asociaţiei Intercomunitare de Dezvoltare Ciugud-Berghin şi a avut o valoare de aproape 500.000 de lei şi a adus beneficii ambelor comune. Chiar înainte să existe ghişeul.ro, în 2008, Primăria a achiziţionat o aplicaţie de plată online printr-un proiect Phare. „În primul rând, pentru că nu mai există contact cu funcţionarul, se evită corupţia. În al doilea rând, se câştigă timp, care în ziua de azi e cel mai de preţ lucru al fiecăruia dintre noi. Orice serviciu furnizat de primărie în format online este util. Asta e viitorul", susţine primarul Gheorghe Damian. 

Primarul Gheorghe Damian

 

Cei care nu locuiesc în comună, dar au proprietăţi acolo plătesc online, dar tendinţa de creştere a achitării impozitelor pe internet se manifestă din ce în ce mai mult şi în rândul localnicilor. Renumele comunei a ajuns până la Dacian Cioloş care a vizitat Ciugudul în două rânduri, prima data în 2013 pe când era comisar european, iar a doua oară în 2016 în calitate de premier al României.

 

În comună, proprietăţile nu sunt ieftine însă, ci uneori rivalizează cu cele din Alba Iulia, preţurile pornind de la 30.000 de euro şi chiar depăşind 100.000 de euro. Un metru pătrat de teren care beneficiază de toate utilităţile se vinde cu 15 euro. „Orice familie care doreşte să-şi construiască un cămin s-ar gândi prima dată unde să-şi găsească liniştea, apoi se gândeşte în cât timp va avea la poartă apa, canalul, telefonia, internetul, iluminatul, drumul asfaltat, trotuarul. Noi am încercat să dezvoltăm infrastructura, să ducem apă-canal, curent chiar şi în zonele unde nu sunt construite case în aşa fel încât să fie zona respectivă atractivă pentru cel care decide să îşi facă o casă“, spune primarul. Strategia de a dezvolta astfel comunitatea a atras copiii sau nepoţii celor din Ciugud, care au început să se întoarcă acasă şi să investească în casele părinteşti, în case noi, iar apoi Ciugudul a devenit atractiv şi pentru alţii.

 



Sediul Primăriei Ciugud


Debarcadere pe Mureş pentru locuitori şi turişti

Administraţia din Ciugud nu a uitat nici de avantajul reprezentat de râul Mureş şi a realizat un proiect, finanţat tot din fonduri europene, pentru explotarea acestuia în interes turistic. Grupul de Acţiune Locală pentru Pescuit din bazinul Mureşului şi Secaşelor, coordonat de comuna Ciugud, a câştigat o finanţare de 1,7 milioane euro, bani ce vor fi folosiţi pentru a dezvolta zona din punct de vedere economic, prin investiţii în producţia piscicolă şi de acvacultură, respectiv prin dezvoltarea infrastructurii de comercializare a peştelui. În final, vor fi create aproape 30 de locuri de muncă. Asocierea cuprinde 10 unităţi administrative-teritoriale din Alba şi Hunedoara, de la Teiuş şi până la Orăştie. Un prim proiect care va fi finanţat are o valoare de 500.000 de euro şi va consta în amenajarea unor debarcadere în fiecare din cele 10 localităţi aflate pe cursul Mureşului şi în achiziţionarea de bărci cu care turiştii se vor putea plimba pe râu.

   

Limba, satul fără cârciumă

Dintre cele şase sate ale comunei, Limba are câteva caracteristici cu totul aparte. Cele 150 de suflete au ajuns un exemplu despre modul în care o mică comunitate se gospodăreşte singură. Sătenii au constituit asociaţia „Limbenii“ prin intermediul căreia organizează toate evenimentele din comunitate şi oferă sprijin celor care au nevoie şi chiar realizează mici investiţii necesare pentru bunul mers al comunităţii. Totul a început în 2007, când turla bisericii trebuia reparată, iar oamenilor le-a venit ideea să se adune şi să pună toţi umărul. De atunci, în fiecare luna, 130 de familii din cele 150 donează câte 5 lei pentru comunitate, iar banii sunt investiţi cu folos. „Şi cu ajutorul acestor bani străzile sunt mai frumoase, satul mai frumos, iar oamenii sunt mai uniţi. Fiecare dintre noi are un sentiment foarte plăcut că a ajutat cu ceva comunitatea în care trăiesc“, afirmă Augustin Muntean, membru în asociaţie. 

 

Parc într-o zonă plină cu verdeaţa a comunei Ciugud

 

În timp, s-a ajuns ca din sumele adunate să fie plătite medicamente pentru bătrânii singuri şi neajutoraţi. De asemenea, copiii satului au fost trimişi în tabere, chiar şi la Marea Neagră. În urmă cu câţiva ani, la o şedinţă a asociaţiei a fost refuzată oferta unui patron care dorea să deschidă o crâşmă în sat. Sătenii au spus că au de lucru acasă şi nu au timp de stat prin baruri. Limba este, astfel, poate singurul dacă nu printre puţinele sate din România cu un asemenea nivel de dezvoltare care nu are un bar unde oamenii să poată consuma băuturi alcoolice. Există, în schimb, un magazin alimentar de unde sătenii îşi pot cumpăra toate cele de care au nevoie. 

 

„Deşi sunt o mană de oameni, locuitorii satului Limba au găsit, de fiecare dată, puterea să se unească în faţa unui proiect comun şi să-l ducă la bun sfârşit. Aşa s-a întâmplat cu realizarea Monumentului Eroilor, au făcut zile-muncă pentru construirea Căminului Cultural, au săpat şanţuri pentru introducerea apei în sat, au adunat bani şi au lucrat împreună la ridicarea Casei Parohiale, au plătit şi au săpat şanţuri pentru introducerea gazului în sat, au pus mană de la mană şi au angajat pictor pentru pictarea bisericii, au muncit împreună pentru construirea treptelor spre biserică“, astfel este prezentată mica comunitate pe pagina de internet a asociaţiei.

 

Peste 10 milioane de euro investiţi în zona industrială

Jumătate din bugetul anual al comunei Ciugud este colectat doar din taxe şi impozite percepute de la investitorii din zona industrială. Un milion de euro intră anual în vistieria comunei de la companiile care şi-au dezvoltat afacerile aici, bani care asigură fonduri pentru investiţii, dar şi cofinanţarea pentru proiecte europene. Din 2005 şi până în prezent, un număr de 27 de investitori au cumpărat sau au concesionat teren în zona industrială a comunei Ciugud. Numărul total al angajaţilor care lucrează aici se ridică la peste 700 de persoane, din care aproape jumătate provin din cele şase sate ale comunei.

 

Vedere aeriană a zonei industriale din Ciugud

 

La momentul de faţă, sunt ocupate aproximativ 45 de hectare din totalul de 100 puse la dispoziţia celor care doresc să-şi dezvolte o afacere la doi paşi de autostrada Sebeş – Turda. Odată cu începerea construcţiei autostrăzii, intereseul investitorilor a crescut şi mai mult. Primăria a semnat deja un nou contract cu o firmă care va dezvolta o afacere în domeniul industriei alimentare în valoare de 3 milioane de euro (Transilvania Nuts) şi are programat un nou contract cu o societate din domeniul curieratului şi a transportului internaţional de mărfuri, cea mai mare din estul Europei – Atlas Transporte. Printre investitorii care au ales să îşi dezbolte afacerile la Ciugud, în zona industrială Drâmbar, sunt firme din domeniul alimentar, producţia de cablaje pentru cele mai mari macarale din lume, firme de construcţii, servicii auto, societăţi de transport. Valoarea totală a investiţiilor private realizate aici depăşeşte 10 de milioane de euro

 

Cum au fost atraşi patronii

Zona industrială a comunei a apărut în anul 2005, după patru ani în care reprezentanţii primăriei au căutat soluţii pentru rezolvarea problemelor financiare ale comunităţii. „Am  identificat locul de atunci, avem cele 100 de hectare de păşune pe care cheltuiam 50.000 de lei ca să tăiem spinii şi nu câştigam nimic. Având în vedere poziţia geografică a terenului, lângă municipiul Alba Iulia, aproape de o cale ferată, era clar că se preta pentru aşa ceva“, spune primarul Gheorghe Damian. Acesta a declarat că, pe lângă problemele politice pe care le întâmpina în consiliul local, unde nu avea susţinerea în primul mandat, au existat şi nemulţumiri în rândul cetăţenilor. „Am creat o mică revoluţie. Oamenii nu înţelegeau la vremea respectivă ce poate însemna o zonă industrială, erau alimentaţi de poveşti că zona aia îi poluează, că pleacă Drâmbarul în Mureş sau chestii de genul asta“, spune primarul.

 



 

Pe lângă locuitori, acesta a trebuit să îi convingă şi pe procurorii DNA de utilitatea zonei industriale. „Atunci când faci ceva bun, se găseşte sigur cineva care să îţi pună beţe în roate. A fost o persoană care a sesizat atunci de la preşedinte şi premier până la DNA sau Poliţie. În final, cazul a ajuns la DNA. Le-am demonstrat acelor oameni ce vrem să facem, cu cifre, şi am explicat că nu vrem să favorizăm pe nimeni, ci vrem o dezvoltare sănătoasă. Şi în final nu a fost nimic, au înţeles că totul era legal“, adaugă primarul. Iniţiativa s-a dovedit, în final, un mare succes şi a cotribuit decisiv la scoaterea comunei din sărăcie. „Singurul lucru de care mă tem în viaţa asta este Dumnezeu. DNA este o instituţie care îşi face treaba şi ne aduce acolo unde trebuie, la respectarea banului public şi a legilor ţării. Dacă tot timpul m-aş teme nu aş îndrăzni să mai fac nimic“, explică Gheorghe Damian.

 

Investiţiile cu potenţial poluator, refuzate

Primăria primeşte în fiecare an circa de 15 cereri din partea investitorilor. Multe dintre aceste cereri au fost refuzate în principal din cauza faptului că activitatea ar fi fost potenţial poluatoare. De altfel, criteriul de protecţie a mediului este decisiv atunci când primăria concesionează un teren pentru o investiţie. Concesionarea se face pe o perioadă de 49 de ani cu posibilitatea de cumpărare la finalizarea investiţiei, cu condiţia ca sediul social să fie pe raza comunei Ciugud.

 



 

„Am introdus în zona industrială reţeaua de medie tensiune, apa, canalizare şi gazul metan. Anul acesta asfaltăm toate străzile, ducem iluminatul public şi introducem şi un sistem de supraveghere video a zonelor publice. De la noi şi-au asigurat utilităţile şi fabricile care s-au construit pe terenul oraşului Alba Iulia“, mai afirmă primarul din Ciugud. Tot pentru zona industrială, primăria a realizat un proiect de construire a unei grădiniţe cu program prelungit, cu destinaţie atât pentru locuitorii comunei, cât şi pentru angajaţii firmelor de aici. Va fi cea mai modernă grădiniţă din judeţul Alba, unde copiii vor fi îngrijiţi de dimineaţa şi până seara. În plus, administraţia din Ciugud are în plan amenajarea unei piste de biciclete de-a lungul drumului judeţean ce leagă comuna de Alba Iulia. Şi în prezent, mulţi muncitori care provin din cele două localităţi merg cu bicicleta la serviciu, dar, în lipsa unei piste de biciclete, sunt expuşi pericolului de accidente.

 

Cel mai modern teren de golf din România

Un alt pariu al administraţiei locale, care nu are legătură directă cu zona industrială, dar reprezintă tot o investiţie privată benefică pentru comunitate, este amenajarea celui mai modern teren de golf din România. Proiectul este derulat de omul de afaceri Ioan Popa, pasionat de golf, proprietarul companiei Transavia SA Oiejdea, liderul naţional în domeniul producţiei de carne de pasăre. Terenul de golf este într-o fază avansată de amenajare, pe o fostă păşune a satului Teleac şi va fi finalizat în 2017. „Am luat toată păşunea Teleacului şi am concesionat-o investitorului. Am explicat oamenilor care sunt avantajele şi că este o mană cerească pentru sat şi pentru comună. Locuitorii au înţeles, iar mulţi şi-au găsit locuri de muncă acolo. Investiţia a avut ca efect şi creşterea preţului la terenuri şi case. Astfel, dintr-o zonă unde se depozita gunoaie pe malul Mureşului se naşte o oază de verdeaţă“, spune Gheorghe Damian.

Macheta unei părţi din zona terenului de golf de la Ciugud

 

Investiţia omului de afaceri este în valoare de mai multe milioane de euro şi cuprinde pe lângă terenul cu 18 găuri, spaţii de cazare şi servicii (hotel, restaurante, piscină, lacuri, vile de închiriat, terenuri de sport etc.). Întreaga zonă va deveni un adevărat parc de recreere şi petrecere a timpului liber.

 

 


vineri, 26 mai 2017

Conserva expirată


Ziare.com: Este Dragnea o conserva expirata?



Fara sa aduca vorba la obiect despre prezidentiale, sondajul lanseaza o intrebare nevinovata, ca de Scufita Rosie: in cine aveti mai multa incredere?

"In Gabi Firea, in ea mai mult decat in oricine altcineva", cauta sa sugereze rezultatele sondajului, fara echivoc.

In ce ma priveste, nu mi se par tocmai serioase sondajele noastre, dupa ce la ultimele cateva prezidentiale au dat niste chixuri de proportii: in 2014 increderea in Ponta era maxima, dar a iesit Iohannis, in 2009 era cotat cu incredere Geoana, dar a iesit Basescu, iar in 2004 a iesit tot Basescu dupa ce toate sondajele ii acordau incredere lui Nastase.

Deocamdata, n-avem de unde sti daca actualul sondaj prevesteste ceva bun sau ceva rau, dar imi vine greu sa inteleg cu ce scop a hotarat partidul de guvernamnet sa faca atata tevatura, numai ca sa aflam noi ca pe locul 1 al increderii este Firea, pe locul doi Grindeanu, pe locul trei Iohannis, iar Dragnea nicaieri...

... Asa stand lucrurile, sondajul din care Dragnea a fost eliminat si nu omis mi se pare a fi cea mai concludenta dovada ca in partid incepe discret lupta succesiunii.

Ca o fi Firea, ca o fi Grindeanu, ca o fi altul vom vedea. Dar, abia dupa ce se lamuresc apele in PSD, ne vom da seama cine va fi contracandidatul domnului Iohannis in turul 2 din 2019.

dw/ziare.com

Aici cititi articolul integral pe ziare.com


De la Adevarul.ro zicere


Hai să vindem tot, să mai avem de unde mări pensii şi salarii la bugetari! Şi-apoi, să-i trimitem o scrisoare lui Juncker









Când dezbaterea publică din România nu se va mai rezuma la discuţii de genul „Arhiva SIPA-PIPA-MIPA", iar politica nu va mai însemna doar „hai-să-le-mai-dăm-nişte-mălai-la-milogi" poate că autostrăzile din România nu se vor mai surpa la prima ploaie şi nici tavanele şcolilor nu se vor mai prăbuşi la prima adiere de vânt.

Înţeleg că Liviu Dragnea îl va trage zdravăn de urechi pe Jean-Claude Juncker. Îi va adresa o scrisoare deoarece Comisia Europeană a avut tupeul să vorbească de rău politicile de la Victoria. Stimularea consumului prin eliminarea taxelor, prin reducerea contribuţiilor la CAS şi CASS şi prin creşteri salariale în sistemul bugetar fără niciun fel de criteriu de competitivitate fac rău economiei, susţine Bruxelles, care ne cere reforme structurale. Adică să consolidăm şcolile ca să nu le mai cadă copiilor tavanul în cap, să aibă unde să-şi cultive spiritul critic şi să facă niscaiva carte. Să facem autostrăzi care să nu se mai surpe sub greutatea roţilor şi spitale în care să te internezi cu încrederea că te vei vindeca, nu cu convingerea că te vei mai infecta cu cine ştie ce virus.

Deficitul bugetar al României pe monitorizarea ESA a ajuns la 3% la sfârşitul anului trecut şi nu pentru că ţara noastră ar fi făcut mari investiţii în infrastructură, ci pentru că guvernanţii au dat în stânga şi în dreapta fără a lua în calcul competitivitatea şi opţiunile de viitor. La câţi kilometri s-au realizat în ultimii ani, e lesne de înţeles de unde s-au direcţionat banii. Mai mult, reducerile de taxe şi impozite şi creşterile salariale au avut miză atragerea electoratului, cu riscul ca deficitul bugetar să ajungă la 3.5% la finalul lui 2017, mai ales dacă se va aplica Legea Salarizării Unitare. În hora asta intră toate guvernările din 2012 încoace. 

Da, birocraţii sunt scârboşi, pentru că ei vin şi vorbesc numai cu cifrele în faţă. Nu au suflet de român, nu mănâncă mici, nu se îmbrăcă în ii şi costum popular. Ei vin şi îţi spun că, la noi în ţară, nu se pot face afaceri pentru că infrastructura rutieră şi feroviară este precară. Punct.

Da, degeaba le dai oamenilor salarii mai mari dacă importurile cresc mai mult decât exporturile iar banii consumaţi se duc mai mult la privaţii străini şi mai puţin în economia românească. Săracii vor fi la fel de săraci şi lipsiţi de oportunităţi dacă munca la negru este încurajată şi nu combătută, dacă învăţământul la este precar iar spitalele nu sunt decât nişte bombe cu microbi. Creşterea salariului minim pe economie poate că ajută pe termen scurt, dar, totodată, împinge celelalte salarii puţin mai mari spre nivelul acestui minim. Ne lăudăm că a scăzut şomajul, dar totodată scade şi forţa de muncă de calitate pentru vremurile astea în care trăim. În loc să investim în bugetari care să taie frunze la câini, mai bine am investi în educaţie. Alte ţări se pregătesc de a patra revoluţie industrială iar noi suntem la nivelul Epocii de Piatră.

Şi nu înţeleg o altă chestie. După ce că suntem aşa cum suntem, de ce ne place nouă de fiecare dată să ne scoatem mobila din casă ca s-o vindem pentru a avea bani să mergem în vacanţă la mare? O altă grozăvie pe care am citit-o este că România ar fi ratat o mare oportunitate pentru că nu a listat cea mai bogată companie a statului, Hidroelectrica, la Bursă.

Aveam cumva de gând să ne lansăm în vreun proiect de expansiune regională? Cu cine, cu madam Lambru şi jurnalista de la Money Channel? Deci, răspunsul este nu. Are cumva datorii compania? Abia a ieşit din insolvenţă, deci, răspunsul este nu. Este o problemă atât de mare pentru Hidroelectrica faptul că trebuie să-şi redistribuie o mare parte din profit la bugetul de stat? Răspuns: nu, pentru că are o rezervă de bani cash impresionantă. Având zero datorii, poate Hidroelectrica să contracteze împrumuturi ca să-şi modernizeze nişte grupuri energetice? Desigur! Şi-atunci, pentru ce să listezi compania la Bursă? Ca să fie fericit Fondul Proprietatea? Sau tot pentru a folosi acei bani ca să mai plătim două luni pensii şi salarii la stat?! Preşedintele directoratului de la Hidroelectrica are altă variantă: nu din motive financiare, ci pentru asigurarea unui management profesionist. Dacă la nivelul ăsta suntem, mai bine stingem lumina, că tot se potriveşte în contextul de faţă. Să foloseşti ca argument la treaba asta faptul că una dintre cele mai avute companii de stat româneşti are un Consiliu de Supraveghere incompetent e dezarmant.

Nu merge aşa treaba şi mai bine o lăsăm mai moale cu scrisorile. Oricâte salarii am mări, oricâte companii am lista pe Bursă şi le-am privatiza pentru a acoperi tot felul de găuri populiste, într-o zi tot o să cadă cerul pe noi. Dar e ok, probabil că vom fi satisfăcuţi discutând la nesfârşit despre seriale cu acoperiţi şi descoperiţi, crezând că aşa arată „România Altfel". 


In curtea "mânăstirii" noastre

Trandafirii cățărători și clematita President ne încântă an de an.


Cireșele





S-au copt cireșele. Graurii ne dau mare bataie de cap. Am achizitionat un simulator chinezesc al unei păsări de pradă. Rezultatele sunt slabuţe. Graurii parcă ar ști că-i o făcătură. Culegem cireșe la concurență cu păsările cerului. Motive sunt multe privind consumul de cireșe.


SAPTE motive surprinzătoare să mănânci CIREȘE de Mai:


Cireșele sunt fructe foarte sărace în calorii (un bol de cirese are doar 87 de calorii, 22 grame de carbohidrați, 1 gram de proteine și 3 grame de fibre) dar cu un conținut mare de fitonutrienți. Culoarea roșie este dată de antociani, care conferă cireșelor proprietăți antioxidante. Aceste fructe reprezintă și o importantă sursă de vitamina A, fiind bogate în betacaroten. Ele mai contin și multe dintre vitaminele din complexul de vitamine B, vitamina C, acid folic, niacină si riboflavină, precum si cantități semnificative de fier, magneziu și potasiu.

Care sunt beneficiile pentru sănatate ale cireșelor?
Aceste fructe roșii, cărnoase și suculente nu sunt doar delicioase, dar au și numeroase beneficii pentru sanatate. Datorită cercetărilor medicale s-au putut demonstra efectele pe care aceste fructe le au asupra sănătății corpului uman. Câteva dintre ele sunt prezentate în cele ce urmează.



1. Ajută la îmbunatățirea somnului
Cireșele reprezintă una din puținele surse naturale de melatonină, un hormon care scade temperatura corpului provocând somnolență. Melatonina reglează ritmul cardiac și ciclul de somn al organismului. Această substanță este esențială și pentru sistemul imunitar, dar încetinește și procesul de îmbătrânire.
Voluntarii unui studiu efectuat in Glasgow care au băut doar 30 grame de suc concentrat de cireșe dimineața și seara au dormit mult mai profund. Autorul acestui studiu, Glyn Howatson, Ph.D. a declarat că melatonina din cireșe se absoarbe mai bine decât cea din alte suplimente care conțin acest hormon.

2. Cireșele reglează tensiunea arterială
Cireșele au un conținut ridicat de potasiu, care reduce presiunea sanguină în mod natural. Potasiul echilibrează echilibrul fluidelor din corp, compensând efectul de creștere a tensiunii arteriale al sodiului. De aceea, studiile au arătat că persoanele care consumă alimente bogate în potasiu, așa cum sunt și cireșele, nu suferă de hipertensiune. O cană plină de aceste “rubine” conține aproximativ aceeași cantitate de potasiu ca și o banană mică. De asemenea, aceste fructe conțin și o mică cantitate de quercetină, un antioxidant care ajută la menținerea supleții vaselor sanguine.

3. Atenuează durerile musculare
Sucul de cireșe poate diminua durerile musculare provocate de antrenamentul fizic, conform unui studiu publicat în 2010 în Journal of the International Society of Sports Nutrition. Atleții care au consumat în jur de 500 grame de suc de cireșe pe zi timp de 7 zile înaintea unei curse pe distață lungă și aceeași cantitate în ziua competiției, au raportat mai puține dureri după cursă decât atleții care au băut placebo. Cercetătorii sunt de părere că antioxidanții din cireșe sunt cei care protejează împotriva atacului radicalilor liberi produși în timpul exercițiului fizic, care ar putea duce la inflamații dureroase.

4. Cireșele combat cancerul
Cireșele sunt bogate în betacaroten, vitamina C, antociani și quercetină, toate împreună acționând sinergic în lupta împotriva cancerului. În plus, studiile preliminare sugerează că antocianina și cianidina pot preveni apariția mutațiilor genetice care pot duce la apariția cancerului, dar împiedică și proliferarea celulelor canceroase. Cu cât cireșele sunt mai închise la culoare cu atât ele sunt mai bogate în antociani, cele mai indicate fiind cireșele negre sau ciresele amare. De asemenea, cireșele conțin o cantitate de betacaroten de 19 ori mai mare decât afinele sau căpșunile.

5. Cireșele subțiază talia
Când cercetătorii de la Universitatea din Michigan au supus șobolanii la o dietă bogată în grăsimi, au suplimentat alimentația fie cu pulbere de cireșe (aproximativ 1% din cantitatea de alimente), fie cu același număr de calorii provenind din carbohidrați. Cobaii care au primit pulbere de cireșe au crescut mai puțin în greutate și au avut un surplus mai mic de grăsime. Se pare că antocianii din cireșe activează o moleculă care intensifică arderea grăsimilor și reduce stocarea acestora.
Cireșele sunt o bună sursă de fibre, importante pentru menținerea sănătății sistemului digestiv. Ele sunt foarte importante și în prevenirea cancerului de colon, atat datorită conținutului de fibre, cat și conținutului mare de antioxidanți.

6. Cireșele au proprietăți anti-inflamatoare si ameliorează durerile
Conform Americam chemical Society consumul a 20 de cireșe, sau a unui pahar de suc proaspăt de cireșe poate avea același effect de calmare a durerii ca și aspirina sau ibuprofenul.
S-a demonstrat că extractul de cireșe inhibă acțiunea ciclo-oxigenazelor. Aceste enzime sunt componente importante ale procesului inflamator și duc la apariția senzației de durere.

7. Cireșele sunt “hrană pentru creier”
Cireșele mențin sănătatea creierului și previn pierderea memoriei. Antocianii din cireșe protejează celulele creierului împotriva stresului oxidativ și ajută la prevenirea formării plăcilor aterosclerotice și apariției bolilor neurodegenerative cum ar fi demența.